Cisnadioara – Biserica fortificata (Cetate)

 

Satul Cisnădioara este situat în apropierea orașului Cisnădie, la o distanță de aproximativ 2 km în vestul acestuia și la 11 km depărtare față de municipiul Sibiu; accesul din Sibiu se face mai întâi pe drumul județean spre Rășinari, apoi 5 km pe un drum  modernizat. Așezarea este situată în pantă lină, tipul de relief fiind dealul. Singurul vârf stâncos din sat se află în partea de sud, aici fiind amplasată biserica fortificată. Privind spre sud, în depărtare se pot vedea Munții Cibin.

Aşasar la cetatea de la Cisădioara se poate ajunge şi cu ajutorul GPS-ului coordonatele fiind: Lat: 45º42’10″N, Lon: 24º6’43″E.

 

Programul de vizitare al cetăţii este următorul:

De Luni până Duminica în intervalul 10-18, iar dacă nu este nimeni la poarta cetăţii să vândă bilete puteţi contacta nunerele de telefon 0748/918321 sau la 0728/856034 sau 0269/564332.

Deasemenea preţul de intrare al unui bilet este de 5 lei.

Biserica fortificată (Cetate) Cisnădiara a fost un lacaş de cult in care credincioşii se adunau pentru a asista la slujbe, fiind transformată ulterior în „cetate” prin construirea unui sistem de fortificaţie, respectiv zidul construit in jurul bisericii având un rol de protecţie.

Într-un sat de munte cu gospodării săseşti, soarele işi lasă umbre şi lumini peste vestigii de secol XIII. Cisnădioara şi biserica ei fortificată scriu o pagina de istorie săsească mai veche decat vatra asezării. Pe un vârf stâncos de munte, saşii au construit prima biserica în stil romanic a Transilvaniei. Muntele a botezat-o cu numele său şi a ocrotit-o: Biserica Evanghelica-Luterana “Sf.Mihail” are un jurnal al ei care începe cu actul de donaţie datat în 1223.

Bazilica e donată de catre capelanul  Magister Goulinus mănăstirii cisterciene de la Cârţa împreună cu moşia din jur. Acest act de donaţie reprezintă, practic, prima atestare documentară a aşezării, deşi săpăturile arheologice dovedesc faptul că vatra satului datează de fapt din a doua epocă a fierului. Situată pe vârful stâncos al muntelui, pe un platou foarte îngust ce a impus forma sa dreptunghiulară, bazilica din Cisnădioara, construită din piatră are un plan compus din nava centrală flancată de navele laterale, cor pătrat, absida principală şi cele laterale. Fiind situată pe deal accesul până către cetate se face pe nişte scări betonate care urcă până la poarta fortificaţiei. Pe faţada de vest, unde au fost proiectate două turnuri, neterminate însă, s-a realizat un splendid portal cu o ambrazură bogat decorată. Fortificaţia din jurul bisericii este compusă dintr-o incintă de zidărie de plan oval. Se mai păstrează parţial unele turnuri de apărare, precum şi orificiile prin care erau lansate pietre împotriva asediatorilor.

 

Cetatea construită în întregme din piatră de râu si lespezi păstrate în condiţii excelente, luate din munte, e înconjurata de ziduri de piatră, fortăreaţă solidă în forma dreptunghiulară construită ca loc de apărare împotriva invaziilor tătarilor.

Absida altarului inconjurata de monumente funerare luminate de ferestre semicirculare

 În interior se află monumentele funerare ale ofiţerilor şi soldaţilor germani si austro – ungari căzuţi in luptele din jurul Sibiului in toamna anului 1916. Plăcile funerare au fost strămutate din cimitirul de la Guşteriţa în anul 1940.

Altarul bisericii a fost demontat, dar se mai păstrează din nişa centrală a acestuia un fragment sculptat, datat 1425, care o înfăţisează pe Fecioara Maria.

Caractesistica stilului romantic

 Este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale stilului romanic din Transilvania, printre cele mai vechi din aceste părti ale ţării. Un portal romanic,de o frumuseţe extraordinara, încadrat de  arcade care ar fi trebuit să îmbrace întreaga faţadă de apus dar care, ca si alte doua turnuri nu au mai fost executate. Format din patru arce sprijinite pe capiteluri sculptate, portalul are colonete cilindrice şi este flancat de arcade. Mai sunt vizibile urme de ornamente pictate in rosu, deasupra intrării. Un element inedit in arhitectura transilvăneană, după modelul unei bisericii burgunde din secolul al XII lea. Acest portal se încadrează în caractesiticile stilului romanic deoarece: are un soclul înalt, faţada principală (de vest) precedată de o curte închisă cu un portic este in general monumentală, cu trepte multe si portaluri uriase, bogat decorate si flancate de turnuri patrate sau octogonale  (influenţă siriană),  dintre  care unul serveşte şi ca clopotniţă, când aceasta nu e separată de biserică.

Un episod din anul 1705, aminteşte de grija pe care tăranii o aveau pentru soarta cetăţii lor. De caţiva ani, Transilvania era zguduită de puternica rascoala a “curuţilor” condusi de Francisc Rakoczi, contra armatei imperiale, care ocupase Transilvania.

Tactica de luptă a austriecilor urmarea printre altele distrugerea punctelor de sprijin ale curuţilor adica a vechilor fortificaţii. Astfel, la Cisnădioara, a fost trimis in luna august a anului 1705 un detaşament format din cavaleri si 200 de muşchetari spre a pedepsi satul care nu decartase tributul către armata imperială. Pentru a opri distrugerea cetaţii, obstea satului a trimis înaintea armatei o solie formată din cinci bătrâni, încărcaţi cu daruri.

Zidul din jurul bisericii a fost ridicat la începutul secolului XIII cu culoar de luptă zidit si creneluri. Treptat, pentru apărare s-au înălţat şi zidurile cu biserica in mijlocul lor. Când turcii intrau in sat, bătrânii iăi abandonau agoniseala si gospodăriile si urcau sus in cetate.

Pe latura nordica a existat un alt turn amplasat la câţiva metri, in exteriorul zidului de incinta si unit cu acesta printr-o punte mobilă.

In interiorul incintei se află incă bolovani rotunzi. Istoria lor incepe în anul 1850 şi făceau parte din “recuzita” luptătorilor care ii aruncau asupra asediatorilor. De aici porneşte şi tradiţia care se mai păstreayă si in zilele noastre şi se opreşte la poalale satului într-un vechi obicei: înainte de nuntă fiecare fecior trebuia să-si dovedească, după rânduiala săsească,  vrednicia în faţa alesei; proba era sa ducă in cetate o piatra rotundă, de râu ca să arate ca este în stare să ţină o familie.”

La sfârşitul sec. al XIII-lea şi începutul sec. al XIV-lea biserica a fost întărită cu ziduri de piatră, prevăzute cu un drum de strajă şi cu doua turnuri de pază şi observaţie, care acum sunt distruse.

Monumentul este cunoscut pentru acustica sa impresionantă, aici fiind organizate concerte înregistrări audio și spectacole sincretice. Lăcașul mai găzduiește din timp în timp spectacole de teatru și expoziții, care atrag sute de turişti.

Cetatea nu mai răsuna azi de trompetele fanfarei săseşti dar destule evenimente culturale au găsit în cetatea săseasca o gazda bună. Ultimii au fost Anathema, la ARTMANIA Festival 2007, care au ajutat puţin la promovarea zonei. În acea perioada foarte mulţi turişti au trecut pragul cetăţii şi au rămas profund impresionaţi de frumuseţile ce se ascund în „vârful dealului”, pe teritoriul României.

Cetatea se bucură de o buna publicitate si in Germania, ce-i drept o promovare orala a locului facută de către saşi care au locuit aici. În perioada sezonului estival găsim în parcare multe maşini străine semn că această publicitate chiar are efect deoarece este o zona linistită, cu aer curat care merita din plin să fie descoperită şi viyitată de cât mai mulţi turişti. O recomandare ar fi să se facă puţină publicitate şi pe internet, în ziarele locale şi chiar la agenţiile de turism fiind o destinaţie ideala pentru recreere şi odihnă.

frfs.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published.